|
Experienţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
Obiectivele de dezvoltare a unui sistem agroindustrial eficient în Republica Moldova, trasate în programele guvernamentale în vigoare (Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”, Planul naţional „Satul Moldovenesc”, Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, Strategia de dezvoltare a sectorului agro-industrial în perioada anilor 2006-2015), stabilesc importanţa consolidării rolului strategic al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) în formularea şi promovarea politicilor de dezvoltare durabilă a pieţelor produselor agricole şi agro-alimentare, în domeniile sănătăţii şi securităţii alimentare, precum şi utilizării raţionale a resurselor funciare şi dezvoltării rurale.
Reieşind din această situaţie, încă în anul 2005, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat discuţii cu reprezentanţii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) privind posibilitatea oferirii asistenţei în vederea restructurării şi fortificării MAIA. Astfel, în august 2006 USAID a lansat Proiectul Politici Agricole (PPA), implementat de organizaţiile americane Abt Associates Inc. şi ACDI/VOCA.
În faţa implementatorilor a fost pusă o sarcină dublă, prima din ele fiind susţinerea activităţilor de fortificare a MAIA, iar cea de a doua – crearea unei practici pozitive în contextul reformei administraţii publice centrale. Pentru realizarea acestor obiective, un grup de experţi USAID a efectuat o analiză succintă a MAIA, pentru a identifica problemele şi constrîngerile cu care se confruntă ministerul în activitatea sa. Totodată, a fost studiată experienţa Ministerelor Agriculturii din Slovenia şi Lituania, ţinînd cont de standardele Uniunii Europene (UE), au fost consultate recomandările analizei funcţionale efectuate în cadrul reformei APC şi decizile Comisiei guvernamentale pentru reforma APC.
Ca urmare a analizei funcţionale a ministerului, experţii au depistat o serie de disfuncţionalităţi, delimitate în 3 categorii de probleme. În primul rînd, un număr mare de funcţii şi sarcini ale ministerului nu corespund funcţiei de formulare a politicilor şi trebuie să fie excluse sau transmise altor entităţi. În al doilea rînd, funcţiile de elaborare a politicilor sînt focusate pe aspecte de producere şi nu pe cele de dezvoltare a pieţelor. În al treilea rînd, activităţile ministerului pot fi considerate mai mult reactive (de răspuns), decît proactive.
În acelaşi timp, pentru conturarea unui tablou amplu a fost analizată situaţia actuală a ministerului prin prisma organizării procesului de administrare a sectorului agro-alimentar în ţările Europei Centrale şi de Est. Aceste studii detaliate au generat următoarele concluzii şi recomandări ale experţilor privind activitatea MAIA.
În primul rînd, sarcinile, funcţiile şi competenţele regulamentare actuale ale MAIA nu sînt în concordanţă cu un model, aplicat de toate ţările Europei Centrale şi de Est, care este axat pe sarcini şi funcţii de politici sectoriale. Acestea sînt substituite cu activităţi cvasi-administrative şi tehnice (de coordonare, reglementare, prestare servicii). În acelaşi timp, unele instituţii din subordine realizează funcţii politice (în special de elaborare a proiectelor de acte normative), încălcînd principiile de separare a funcţiilor.
În al doilea rînd, posibilitatea realizării funcţiilor de elaborare şi promovare a politicilor este restrînsă de activităţile curente administrativ-birocratice, cum ar fi examinarea şi soluţionarea petiţiilor, audienţe, răspunsuri la porunci, etc.
Însă, pentru exercitarea eficientă a funcţiilor asumate, ministerul are nevoie atît de resurse financiare suficiente, cît şi de personal înalt calificat, care să se implice în procesul de dezvoltare şi implementare a politicii agrare, în analiza şi prognozarea dezvoltării sociale şi economice a sectorului, în studierea, analiza şi implementarea celor mai bune practici internaţionale în sectorul respectiv etc. Analizînd capacităţile profesionale ale angajaţilor ministerului, experţii PPA, discutînd cu Grupul de experţi din cadrul Aparatului Guvernului, au elaborat un plan de instruire în conformitate cu necesităţile de instruire a fiecărei persoane în parte. Pentru instruire au fost identificate 37 de teme, dintre care cele mai necesare ţin de elaborarea actelor normative, tehnicile legislative, transpunerea normelor comunitare în legislaţia naţională, analiză, elaborarea şi evaluarea eficacităţii politicilor, coordonarea implementării politicilor ramurale, cooperarea şi negocierea cu instituţiile pe orizontală etc.
Cu scopul de a eficientiza managementul resurselor umane în cadrul MAIA a fost propusă crearea în cadrul MAIA a Serviciului resurse umane. O altă recomandare a experţilor a fost revizuirea regulamentului MAIA, pentru a asigura prioritatea funcţiilor de elaborare, de coordonare a politicilor, iar ulterior, revizuirea regulamentelor pe direcţii pentru a realiza acelaşi obiectiv.
În ceia ce priveşte analiza managementului financiar al MAIA, problema sensibilă constă în ameliorarea procesului de gestionare a mijloacelor destinate subvenţionării sectorului agroindustrial, efectuat actualmente de către grupuri de lucru compuse din personalul MAIA. Conform criteriilor de bună guvernare şi principiilor Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale, aceasta este o funcţie de prestare a serviciilor, ce nu ar trebui plasată la nivel ministerial. Astfel, s-a propus transferarea funcţiei de gestionare a subsidiilor către o instituţie în subordinea MAIA.
În urma concluziilor şi recomandărilor experţilor, MAIA cu suportul Proiectului Politici Agrare au definit domeniile prioritare în stabilirea planului de fortificare a ministerului, fiind deja începută implementarea acestui plan.
Domeniile prioritare în stabilirea planului de fortificare a MAIA sînt:
1. Fortificarea capacităţilor ministerului în domeniul elaborării politicilor în sectorul agroindustrial orientat spre o economie de piaţă, ceea ce include elaborarea a) misiunii MAIA cu b) obiectivele, c) funcţiile, d) sarcinile, e) competenţele şi structura organizaţională respective, precum şi îmbunătăţirea calităţii resurselor umane şi managementului resurselor umane.
Aici trebuie menţionat, că Misiunea MAIA a fost discutată în cadrul unei mese rotunde desfăşurate cu participarea conducerii MAIA, Grupului de experţi din cadrul Aparatului Guvernului RM, USAID şi ONG-urilor de profil.
2. Armonizarea legislaţiei, inclusiv simplificarea cadrului normativ-legislativ în domeniul agricol şi asistenţă în crearea unui centru de armonizare a legislaţiei.
3. Ameliorarea managementului resurselor financiare şi a gestionării mijloacelor destinate subvenţionării sectorului agroindustrial, inclusiv prin crearea unei Agenţii de Plăţi. În acest sens va fi făcută selectarea unor experţi internaţionali pentru elaborarea unui Manual de Implementare privind crearea Agenţiei de Plăţi.
Pe lîngă activităţile enumerate, pentru implementarea cu succes a planului de fortificare a MAIA vor fi formate grupuri de lucru la nivel naţional, inclusiv pe domenii, în componenţa cărora vor intra reprezentanţii MAIA, ai organelor APC, reprezentanţi ai societăţii civile şi altor instituţii interesate în fortificarea MAIA, precum şi experţi naţionali şi internaţionali.
Luînd în consideraţie faptul că fortificarea MAIA conform cerinţelor standardelor UE şi a economiei de piaţă constituie o experienţă avansată în cadrul reformei administraţiei publice centrale, credem că de realizarea cu succes a acesteia depinde şi reuşita procesului de modernizare şi eficientizare a administraţiei publice centrale în întregime.
Experienţa Serviciului Vamal
Serviciul Vamal este una din autorităţile APC care au manifestat iniţiativă în cadrul reformei APC. Pentru modernizarea şi optimizarea activităţii SV a elaborat strategia de dezvoltare şi planul de acţiuni şi au testat mecanismul de pregătire a unor astfel de documente. Experienţa pozitivă poate servi drept suport altor autorităţi care au răspuns provocării de reformare.
Serviciul Vamal include aparatul central, birourile vamale şi posturile vamale, de aceea elaborarea unui plan de acţiuni începe cu consultarea structurilor din teritoriu. În acest sens, unul din obiectivele reformei recentă a Serviciului Vamal a fost revizuirea competenţelor acestuia pentru a le oferi posibilitate birourilor vamale să participe activ la elaborarea documentelor de planificare în domeniul dezvoltării activităţii vamale. La elaborarea documentelor de planificare a dezvoltării activităţii în domeniu, Serviciul Vamal a determinat cîteva principii:
1. Participare – documentul va fi elaborat în consultare cu subdiviziunile teritoriale şi instituţiile internaţionale de specialitate precum şi cu alte părţi cointeresate.
2. Alinierea strategiilor şi programelor existente la priorităţile naţionale şi ale fiecărei instituţii în parte
3. Monitorizarea continuă
4. Flexibilitatea documentelor pentru a asigura actualizare în conformitate cu noile obiective şi cerinţe.
La moment, în cadrul Serviciului Vamal există mai multe planuri de activitate, care provoacă situaţii confuze în procesul de implementare a acestora. S-a ajuns la concluzia ca toate documentele de planificare existente trebuie să fie compatibile între ele, precum şi cu documentele de politici la nivel de ţară, pentru implementarea acestora la cel mai înalt nivel. Astfel, s-a propus ca planurile de activitate să fie compatibile şi să se completez, luînd drept document prioritar Planul de acţiuni RM-UE.
Actualmente, Serviciul Vamal are două documente de orientare a dezvoltării autorităţii. Primul este documentul de strategie, care conţine direcţia orientativă. Are drept scop identificarea modalităţii de organizare a realizării obiectivelor identificate şi este cu caracter de lungă durată. Al doilea este planul de acţiuni în care sunt trasate sarcinile concrete pentru realizarea obiectivelor identificate şi este elaborat anual.
Totodată, în scopul facilitării evidenţei planurilor şi strategiilor de activitate, Serviciul Vamal a iniţiat crearea unui program informaţional special, care va ţine registrul tuturor activităţilor, termenele de realizare, compatibilitatea măsurilor, persoanele sau instituţiile, subdiviziunile responsabile etc. În acest program sînt incluse toate planurile de activitate şi în fiecare zi informează persoanele responsabile despre termenul limita de realizare a acţiunilor prevăzute. În prezent, acest program informaţional este la etapa de testare.
De asemenea, pentru realizarea activităţilor prevăzute în planurile de dezvoltare, Serviciul Vamal a elaborat un filtru de activităţi prin care este trecută fiecare acţiune prevăzută în planurile de dezvoltare. În acest fel, se asigură întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea corectă a acţiunilor din planurile de dezvoltare. Filtrul de activităţi al Serviciului Vamal prevede constituirea grupului de lucru pentru realizarea acţiunii; elaborarea planului de măsuri; evaluarea resurselor umane şi financiare necesare; elaborarea bazei normative departamentale; necesitatea perfectării cadrului legislativ; elaborarea proiectelor de acte legislative şi coordonarea lor în modul stabilit; coordonarea cu alte programe, strategii, planuri; plasarea informaţiei pe pagina oficială a instituţiei; mediatizarea; coordonarea cu alte instituţii, subdiviziuni; experienţa internaţională în domeniu; interacţiunea cu societatea civilă; organizarea conferinţelor, seminarelor, meselor rotunde, etc.; elaborarea şi perfecţionarea indicilor de performanţă, statisticilor, ş.a.; evidenţa şi perfectarea documentelor de realizare a măsurilor; întocmirea raportului privind executarea măsurilor.
O etapă foarte importantă în procesul de implementare a strategiei şi planurilor de dezvoltare revine evaluării rezultatelor măsurilor propuse şi cuprinde calitatea acţiunii, eficienţa implementării, durabilitatea etc.
Prezentarea pracicii pozitive a serviciului vamal 
|
